N-au fost...

N-au fost numai trei
îngeri şi jumătate
la rădăcina
umărului tău stâng
în
seara revărsării...


noaptea nu ţi-a
luminat
numai
coşmarul îmbinării
când mâna ta
era
împletită cu
vena
gâtului meu...


de trei zile
şi
jumătate
reparăm nişte
inimi
vechi...

de când ciocanele
noastre
sângerânde
desfac cu uşurinţă
cortina
în jurul căreia

viaţa se-ndreaptă
spre centrul
spiralei
jucăm teatru
la nesfârşit...